VGA: (Video Graphic Adapter) sau placa video. Placa video este cea care randeaza imaginea si trimite semnalele spre monitor.

Este o componenta la care ii dau mai multa importanta cei care sunt pasionati de jocuri. Marea majoritate a placilor video suporta aplicatiile de tip office (birou: adica de redactare, contabilitare, muzica etc), insa putine pot face fata jocurilor complexe si si mai putine jocurilor recent aparute sau care vor aparea.

Placile video actuale sunt in stare sa randeze foarte bine grafica 2D si 3D. La cumpararea unui calculator, alegerea placii video este relativ simpla pentru cei care nu sunt pasionati de jocuri (chiar foarte simpla si economica daca se alege un model incorporat in placa de baza), insa "gamer"-ii vor fi atenti la specificatii precum: fabricant, chipset (procesorul video), memorie, modul de conectare (pe ce tip de AGP) etc. Unele placi video pot avea diferite dotari suplimentare cum ar fi tv-out (pentru conectarea calculatorului la un televizor) sau chiar tv tuner.

Apropo de TV tuner : cei care nu au un televizor, dar au calculator pot rezolva problema cu un cu un asemenea dispozitiv. Aceasta esteo placa ce poate face ca... sa vizionati programele tv, sa ascultati un post de radio sau sa conectati aparatul video si camera video la calculator.

Este o placa ce se monteaza in calculator si are conectori pentru cablul tv si unul pentru antena radio. Exista modele care au si telecomanda. Cu un TV tuner se poate inregistra de la televizor, radio, aparat sau camera video.

Placa de sunet: vedem, vedem si iaras vedem, dar la urechiusele noastre nu se gandeste nimeni? Pentru aceasta exista placa de sunet, dispozitiv ce sintetizeaza sunetele.

Cele mai multe placi de baza construite o data cu procesoarele de la 500 Mhz detin o placa de sunet asa numita AC97. Pentru mine si pentru utilizatorii care nu au pretentii foarte mari, aceste placi de sunet sunt acceptabile.

Insa pentru pretentiosi exista placi de sunet cu mai multe canale, capabile sa genereze surround-ul (sunetul spatial), foarte des folosit mai ales in jocuri. Aceste placi sintetizeaza sunete de o capacitate exceptionala, la cel mai inalt nivel. Cu un asftel de model, calculatorul poate deveni un ministudio muzical.

Dupa cum am spus, o placa de sunet poate fi incorporata in placa de baza, insa daca se opteaza pentru un alt model (de obicei unul mai pretentios), aceasta se va monta intr-un slot PCI. In cazul in care aveti o unitate optica (vezi paragraful urmator) se poate conecta un cablu audio de la unitate la placa de sunet si se pot asculta CD-uri audio.

Unitatile CD-ROM/CD-RW/DVD-ROM/DVD-RW (sau toate intr-unul): sau mai pe scurt spus Optical Disc Drives (ODD). Toate aceste dispozitive sunt menite ca sa citeasca, sa scrie sau sa rescrie CD-uri (Compact Disc) sau DVD-uri (Digital Video Disc).

CD-ROM-urile (Compact Disc Read Only Memory) au fost inventate in anii 1980 de corporatiile Philips si Sony, prima data fiind folosite doar in industria muzicala, permitand inregistrari de fidelitate inalta.

La inceputul anilor 1990 au inceput sa se foloseasca si in industria IT. Folosirea acestora a determinat o "explozie" in dezvoltarea trasaturilor multimedia ale calculatoarelor. CD-ROM-urile ofera capacitate de stocare destul de mare, chiar mai mare decat hardiscurile din acea vreme (650 - 700 MB, adica de peste 500 de ori mai mare decat o discheta!), ceea ce permitea producatorilor de programe sa-si dezvolte produsele (fapt ce impunea un mediu de stocare si transport mai mare). Dezvoltarea programelor a dus la stimularea progresului echipamentelor hardware. CD-urile si DVD-urile sunt formate din (sa spun asa) piste, unde informatia este inscrisa in cod binar (1 si 0) cam in acelasi mod cum era incrisa pe hartie, la primele calculatoare (numai ca acum vorbim de tehnologii de ultima ora). Privind un CD, vom vedea o parte unde este ca o oglinda (reprezinta locul pe unde se citeste informatia) si o parte pe care de obicei firma producatoare isi "semneaza" numele (acesta este reprezinta mediul pe care sunt inscrise datele; zagarierea acestei suprafeti va duce la pierderea partiala sau totala a datelor).

Unitatea CD-ROM (deseori se i se spune CD-ROM, iar la discurile CD-ROM li se spune simplu, CD-uri) este cea care citeste CD-urile. Acesta are un cap care emite un fascicul LASER (Light Amplification by Stimulated Emission of Radiation) spre CD-uri. Traiectoria LASER-ului este: cap de citire, CD, tranzistor fotosensibil. Acest tranzistor transforma semnalul luminos in semnal electronic, care apoi este convertit in informatie de procesorul unitatii de disc. Intr-o ultima instanta, informatiile sunt transmise catre CPU.

Unitatile CD-RW (Compact Disc ReWriter) sunt inscriptoarele ce inscriu/reinscriu date pe CD. Datele scrise pe CD nu mai pot fi sterse (CD-urile Recordable - inregistrabil) decat daca acesta este reinscriptibil (CD-urile ReWritable - reinscriptibil). Mai nou, aceste discuri reinscriptibile pot fi scrise o viteze foarte mari, de aceea multi producatori de calculatoare au spus, spun sau urmeaza sa spuna "adios" dischetelor si unitatilor floppy (asta dupa aproape 20 de ani de "suprematie").

Si acum, vorbind de ultimele tehnologii aparute in domeniul stocarii optice, DVD-ul reprezinta tot un fel de CD, numai ca este mai mic (ca dimensiuni fizice), dar mai mare (ca si capacitate de stocare). Un DVD poate stoca de pana la 4,7 GB. Insa DVD-ROM-urilor nu sunt chiar asa de raspandite si nu are nici un sens sa insist asupra lor. Oricum, intr-un viitor mai apropiat sau mai indepartat, CD-urile vor avea aceeasi soarta ca si dischetele, inlocuitorul acestora fiind DVD-urile. De mentionat este faptul ca cu o unitate DVD se pot citi si CD-urile, uneori se pot si inscriptiona. Unitatile de scriere ale DVD-urilor reprezinta un "all in one".

Fiecare unitate optica poate citi sau scrie cu o anumita viteza. Viteza este masurata in acei "X". In cazul unitatilor de citire si scriere al CD-urilor, 1X reprezinta o rata de transfer de 150KB pe secunda, 2X - 300 KB/sec, 4X - 600 KB/sec si tot asa. In cazul unitatilor DVD, acel 1X arata rata de transfer 1350 KB per secunda. Unitatile CD-ROM actuale au in jur de 52X, 54X sau 56X, insa aceasta este viteza maxima pe care o poate atinge un model si de cele mai multe ori nici nu se intampla acest lucru, de aceea aceasta viteza nu va fi un criteriu in alegerea unui model. Citirea unui CD se face in medie cu 20X.

Modem: cuvant rezultat din abrevierea "modulator/demodulator". El este responsabil cu conectarea si legatura calculatorului la Internet.

Modelul cel mai cunoscut (mai ales in Romania) este cel pentru line telefonica (sau Dial Up Modem). Acesta face legatura cu un server, printr-o linie telefonica, converteste semnalul digital in semnal analogic si il trimite la server, serverul converteste semnalul primit in unul digital pe care, apoi, il interpreteaza, apoi procesul se petrece in sens invers. Insa toate acestea se petrec extrem de incet, pentru ca liniile telefonice (precum si procesul de convertire) incetinesc intreaga legatura la Internet. Pe deasupra trebuie platita si factura telefonica!

Au aparut tot mai multe alternative la modemul prin dial up, mult mai performante. Acestea ar fi conectarea prin satelit (necesita antena), prin cablu TV, prin proxy (in retea cu un server) sau (mai presus de toate) este o legatura prin fibra optica ce permite o viteza enorma (de obicei este limitata de furnizorul de Internet).

Modemurile pot fi interne sau externe. Cele interne se monteaza pe un slot ISA sau PCI si pot fi software (cand isi efectueaza procesarile specifice se foloseste de o parte din resursele calculatorului) sau hardware (care "isi vad de treaba", nefolosinduse de resursele calculatorului). Cele externe se conecteaza printr-un port paralel sau USB (Universal Serial Bus) si majoritatea sunt hardware.
Modemurile pentru cablu TV au o rata de transfer sunt de regula externe si necesita o placa de retea pentru conectarea lor. Nu prea le veti putea cumpara din magazine, ci le veti achizitiona sau inchiria de la furnizorul de internet.

Mare atentie la viteza specificata pentru modemuri care se exprima in biti si nu in bytes (octeti). De aceea un modem cu rata de transfer 56 Kb, insa rata de transfer reala (adica cea utila, pentru ca modemul se mai "ocupa" si cu alte operatiuni) va fi de 10 ori mai mica, in cazul acesta undeva la 5 KB (observati ca am scris kilobiti cu "Kb", iar kilobytes cu "KB"). Aceasta poate crea confuzii, chiar si printre utilizatori mai experimentati!

Placa de retea: este adaptorul prin care se pot conecta doua sau mai multe calculatoare care se afla la o distanta relativ mica.

Modul de conectare se poate face prin BNC (Bayonet Nut Connector), prin legarea calculatoarelor printr-un singur cablu coaxial sau prin UTP, unde calculatoarele sunt legate la unul sau mai multe HUB-uri. Avantajul primului mod consta in instalarea relativ ieftina a intregii retele, insa reteaua devine destul de lenta si instabila pe masura ce se conecteaza mai multe calculatoare. Prin UTP se elimina problema performantei, insa la legare e necesar acel HUB (care costa destul de mult si ii trebuie alimentare permanenta), iar calculatoarele nu pot fi chiar foarte distantate.

Prin conectarea la o retea, mai multi proprietari isi pot imparti resursele. Adica intr-o firma, intr-un bloc sau intr-un grup de prieteni ar fi suficienta o singura legare la internet, o singura imprimanta, doar un scaner etc, pentru ca acestea ar putea fi "impartite" prin intermediul retelei. Majoritatea jocurilor multiplayer se joaca prin intermediul retelei sau online (prin internet, unde jucatorii pot fi si la 10000 km distanta unul de celalalt).
Exista multe mici "comunitati" in care se leaga cu zecile, iar beneficiile pot fi foarte mari.

Carcasa si sursa: toate componentele pe care le-am amintit pana acum sunt protejate in carcasa. Sursa este cea care furnizeaza curent intregului calculator. Carcasele (cu sursa inclusa) pot fi de mai multe tipuri, marimi si culori.

Majoritatea calculatoarelor mai vechi (pana la generatia Pentium2 / K6 inclusiv) carcasele si sursele puteau fi AT, unde cea mai evidenta caracteristica era faptul ca trebuiau stinse manual (de la butonul de alimentare). La unele calculatoare mai vechi si la toate modelele noi, carcasa este ATX, adica alimentarea la calculator se poate opri automat (fara a se mai apasa pe butonul de alimentare). La o carcasa AT trebuie placa de baza AT, iar la un ATX se poate monta numai o placa de baza ATX.

Cele mai uzuale marimi pentru carcase sunt Minitower, cu 2-3 lacasuri de 5,5 inci in diagonala (unde se monteaza unitatea CD-ROM, de exemplu), Miditower, cu 4-5 lacasuri si pentru servere, in special, exista Bigtower cu 5 sau mai multe lacasuri. Mai sunt carcase "orizontale" numite desktop, folosite doar de cei care produc calculatoare "brand name" (de firma).

Culoarea nu prea conteaza in buna functionare a calculatorului. De fapt nu conteaza deloc, decat doar ca si aspect; mai nou am vazut si carcase care au o portiune transparenta si cu posibilitate de iluminare (ce nu fac astia pentru a-si atrage clientii???).

UPS: Alimentarea cu energie electrica a calculatorului poate fi intrerupta din cauza unor scurtcircuite, defectiuni la reteaua electrica etc, sau sa existe fluctuatii care au un impact negativ asupra calculatorului. Daca lucrati cu documente importante (care se pierd in cazul in care apare o intrerupere de curent neprevazuta, iar datele nu au fost salvate pe disk) sau stiti ca in zona dumneavoastra exista defectiuni in reteaua electrica, este bine sa va achizitionati UPS. Intreruperile bruste de alimentare cu energie pot avea efecte mult mai grave cum ar fi stricarea unei componente (eu am patit-o cu un hard disk).

UPS-ul (Uninterruptible Power Supply) asigura furnizarea de curent electric fara fluctuatii, iar daca se intrerupe alimentarea, acesta mai poate furniza curent timp de cateva minute (in care se pot salva documentele).