Intre orbita lui Marte si a Jupiter exista o centura formata din milioane de asterioizi de dimensiuni ce pot varia de la cateva fractiuni de milimetru, pana la aproape 1000 km. Cel mai important asteorid este Ceres, cu un diametru de 930 km. Orbitele acestor asteroizi sunt de excentrice, unele interesctandu-se cu orbita Terrei. Planetele Marte, Mercur, satelitii Phobos, Deimos si Luna prezinta urme ai unui bombardament intens cu corpuri ceresti. Pamant si Venus au fost mai ferite pentru ca au o atmosfera mai densa.

Aceasta centura face granita dintre planetele interioare si cele exterioare ale sistemului solar. Mai demult se credea ca reprezinta un pericol pentru misiunile care trimit nave spatiale la planetele exterioare, insa Voyager a demonstrat ca este relativ usor evitarea acestora. Pericolul cel mare il reprezinta probabilitatea destul de ridicata ca Pamantul sa fie lovit de un asftel de asteroid, iar atunci e de rau. Matematic gandind, o data ce orbita unei planete se interescteaza in plan cu a unui asteroid, este doar o chestiune de timp ca aceste doua corpuri sa se ciocneasca... totusi se poate ca acestea sa nu se intalneasca niciodata, in cazul unui anumit raport de viteze si distante (sunt foarte mici sanse sa se intample asa ceva).

In imaginea alaturata este o reprezentarea planetei Jupiter randat cu Simulatorul Sistemului Solar al agentiei N.A.S.A.. Executati click pe ea pentru a o vedea marita. (Image credit: Courtesy NASA/JPL-Caltech).

Este a cincea planeta, prima din cele exterioare si cea mai mare din sistemul solar. Masa sa reprezinta 70% din totalul maselor planetelor luate la un loc. Are un diametru de 142.800 km, de aproximativ de 11 ori mai mare ca al Pamantului si de aproape 10 ori mai mic decat al Soarelui. Suprafata este de peste 122 de ori mai mare decat al Terrei. Are cam 318 mase pamantesti, de 1047 de ori mai putin decat Soarele.

Este un fel de "aspirator" al sistemului solar. Datorita gravitatiei enorme, atrage multi asteroizi, fiind un "parinte" protector pentru planetele interioare. Am vazut mai demult un documentar in care s-a povestit despre impactul asteroidului Shoemaker Levy cu Jupiter. La o viteza de peste 200.000 km/h, impactul a fost atat de puternic incat au rezultat mingi de foc mai mari decat Pamantul.

Distanta medie fata de Soare este de 778,5 milioane km, efectuand o rotatie completa in 11 ani si 317 zile terestre. Anul jovian este foarte mare, dar are cea mai scurta zi din sistemul solar: 9 ore 55 minute si 30 de secunde. Deci rotatia in jurul propriei axe este extrem de mare, materia planetara avand tendinta de a se imprastia in spatiu.

Suprafata lui Jupiter ca si a urmatoarelor 3 planete este... inexistenta. In cea mai mare parte a sa, Jupiter este format din gaze, mai inspre centru fiind lichefiate datorita presiunii foarte mari. Se presupune ca centrul ar fi solid. In cea mai mare parte este format din hidrogen si heliu, dar mai contine si amoniac sau metan. Are o densitate apropiata de cea a Soarelui. Am putea spune ca este o stea, dar dimensiunile sale sunt mult prea de mici pentru a se putea porni "motorul" nuclear.

Atmosfera joviana este foarte schimbatoare. Se pot observa niste benzi paralele cu ecuatorul. La granitele acestor benzi sunt niste tornade puternice si se presupune a fi cauza formarii acelor pete. Pata rosie, extrem de schimbatoare, are dimensiuni mai mari decat ale Pamantului. Asftel sonda spatiala Voyager a observat 5 vanturi ciclonice, invartindu-se in sens invers acelor de ceasornic, la o viteza de peste 400 km/h. Mai exista si alte pete, unele fiind surse puternice de unde radio.

Planeta radiaza in spatiu de doua ori mai multa energie decat primeste de la Soare, deci exista o anume sursa de energie, de undeva din centru. Dupa Soare, Luna si Venus, este cel mai luminos corp de pe bolta terestra.

Pana acum s-au descoperit 16 sateliti, majoritatea in ultima jumatate a secolului XX. Metis, Adrastea, Amalthea si Thebe orbiteaza planeta in intervalul 120.000 si 220.000 km. In diametru au intre 35 si 135 de km, fiind printre cei mai mici sateliti din sistemul solar. Urmatorii patru sateliti au fost descoperiti inca din secolul al XVII de astronomul Galileo Galilei (cel care inventat si telescopul). Io orbiteaza planeta la circa 421.000 km de planeta. Pe acest satelit se afla cel mai mare vulcan cunoscut din afara Terrei si anume vulcanul Prometeu. Intensa activitate vulcanica a satelitului are la baza gravitatia enorma a lui Jupiter. Practic, satelitul s-a format din acest vulcan. Europa are un invelis neted, format din gheata. Se presupune ca sub acest invelis ar fi un ocean care ar putea gazdui viata. Ganymede este cel mai mare satelit al lui Jupiter; orbita sa se afla undeva la un milion de km. La 1.8 milioane de km se afla Calisto, probabil cea mai ghinionista "victima" a bombardamentului cu meteoriti. Leda, Himalia, Lysithea, Elara, Ananke, Carme, Pasiphae si Sinope sunt orbiteaza in intervalul 11 - 23 milioane km. Ultimii patru orbiteaza in sens retrograd, adica invers celorlalti sateliti.

Voyager a mai descoperit ca Jupiter prezinta un inel, format din particule mici, care se rotesc in planul ecuatorial, la o distanta de 55.000 km.

Jupiter a fost denumit dupa zeului suprem, echivalentul lui Zeus din mitologia greaca. E oarecum sugestiva denumirea, pentru ca este planeta avand cele mai multe superlative din sistemul solar...

In imaginea alaturata este o reprezentarea planetei Saturn randat cu Simulatorul Sistemului Solar al agentiei N.A.S.A.. Executati click pe ea pentru a o vedea marita. (Image credit: Courtesy NASA/JPL-Caltech).

Se afla la 1,4271 miliarde km de Soare (aproape dublul distantei Jupiter-Soare), efectueaza o rotatie completa in 29 de ani si 194 de zile pamantesti si este cea mai indepartata planeta care poate fi observata cu ochiul liber. Are un sistem inelar deosebit si un "set" de sateliti.

O zi pe Saturn dureaza, la ecuator, 10 ore si 26 minute, fiind cea mai scurta zi dupa cea a lui Jupiter. Dat fiind faptul ca este o planeta foarte mare si are o zi mica, viteza de rotatie in jurul axei este enorma, creand o forta de atractie mare, dar si turtirea globului este foarte accentuata, materia avand tendinta de a fi aruncata in spatiu.

Este a doua planeta ca marime, dupa Jupiter. Are un diametru de 120.600 km, iar volumul sau este de 770 de ori mai mare decat al Pamantului.

Prezinta multe asemanari cu Jupiter printre care si prezenta acelor benzi paralele cu ecuatorul, dar mai putin pronuntate. In cea mai mare parte este constituit din heliu, hidrogen, metan sau amoniac. Temperatura la suprafata este in jur de -170 o C, deci e probabil sa existe si portiuni solide formate din gaze inghetate.

Culoarea sa este una "cadaverica", de aceea a 6-ea planeta a fost botezata dupa zeul Saturn la romani, echivalentul lui Chronos din mitologia greaca, cel care si-a inghitit copii. La poli este un albastru-verzui.

Prezinta un sistem de inele care se rotesct exact in planul ecuatorial al planetei. Diametrul acestui sistem este in jur de 275.000 km, mai mult de doua treimi din distanta Pamant-Luna. Inele au 15 - 20 km grosime si sunt formate din particule mici, ramasite ale unui satelit care a explodat sub enorma gravitatie a lui Saturn. Au fost numite din exterior spre interior cu litere mari: A, B, C etc. In unele zone sunt zone lacunare, datorita influentei gravitationale a planetei combinate cu a satelitilor.

In versiunea anterioara a acestui articol am spus ca Saturn are 18 sateliti si ca o sa-i amintesc intr-o actualizare viitoare. Planetei Saturn i s-au descoperit pana acum 31 de sateliti, cei drept multi fiind propabil asteroizi prinsi in orbita; m-am tinut si de cuvant si aici (prin acest link) puteti vedea un tabel cu numele, distanta si diametrul fiecaruia; sper ca nu am gresit datele.

N.A.S.A. (National Aeronautics and Space Administration) a lansat o naveta spatiala, pe nume Cassini, in 1997 si a intrat pe orbita lui Saturn in 1 iulie 2004. Naveta are o sonda care va asoliza pe satelitul Titan in 14 ianuarie 2005. Misiunea este complexa, au participat la ea 17 tari, a costa aproape 3,3 miliarde de dolari si principalele planuri se intind pe patru ani.